Inchide

Trimite unui prieten

Economia

Exportă PDF - Economia Tipăreşte pagina - Economia Trimite unui prieten - Economia

Structură ocupaţională a forţei de muncă
În ceea ce priveşte oraşul Seini dispune, din păcate, de un număr redus de oportunităţi economice de dezvoltare, însă deţine resurse umane active şi eficiente şi voinţa politică orientată către competitivitate şi eficienţă. Astfel, oraşul poate să se dezvolte economic fie prin valorificarea la maxim a potenţialului sau (agricol, extractiv, al sectorului secundar sau cultural), fie prin dezvoltarea unor activităţi proprii, noi, de prelucrare şi producţie pentru a acoperi nişte verigi lipsă din lanţul economic al regiunii. Acest potenţial este susţinut de migraţia importantă de forţă de muncă înspre Baia Mare, şi de distantele mici faţă de acest oraş (reşedinţa de judeţ) şi faţă de Satu-Mare (reşedinţa judeţului cu acelaşi nume).
Populaţia activă a Seiniului este reprezentată de cele 5.983 de persoane apte de muncă, din care doar 2.356 reprezintă salariaţi, acest fapt se datorează şi mişcării migratorii
înspre Baia Mare şi înspre graniţa de Nord-Vest a României. Conform fişei localităţii furnizate de către Direcţia de Statistică Baia-Mare, din totalul de salariaţi, 1.292 de persoane reprezintă numărul mediu de salariaţi ocupaţi în diverse sectoare de activitate, după cum urmează: 70 în agricultură (ceea ce reprezintă 5,4% din totalul populaţiei ocupate), 399 în industrie (30,9%), 19 în industria extractivă
(1,5%), 350 în industria prelucrătoare (27,1%), 30 în energie electrică şi termică, gaze şi apă (2,3%), 25 în construcţii (1,9%), 85 în comerţ (6,6%), 34 în transporturi şi poştă (2,6%), 40 în activităţi financiare, bancare şi de asigurări (3,1%), 45 în administraţie publică (3,5%), 157 în învăţământ (12,2%) şi 38 în sănătate şi asistenţă socială (2,9%).
Conform fişei localităţii furnizate de către Direcţia de Statistică Baia-Mare, se observă faptul că pentru oraşul Seini, ponderea cea mai mare o reprezintă sectoarele de activitate ale industriei (cu 30,9% din totalul populaţiei ocupate, respectiv 399 de angajaţi) şi prelucrării (27,1%, respectiv 350 de angajaţi), urmare de învăţământ (12,2%, respectiv 157 de angajaţi), comerţ (6,6%, respectiv 85 de angajaţi) şi agricultură (5,4%, respectiv 70 de angajaţi), cele mai mici procente fiind înregistrate de sectorul construcţiilor (1,9%, respectiv 25 de angajaţi) şi industria extractivă (1,5%, respectiv 19 de angajaţi). Există un număr de aproximativ 20 de firme cu profil industrial înregistrate pe teritoriul oraşului Seini, care angajează însă numărul cel mai mare de salariaţi şi deţine cea mai mare cifră de afaceri şi cel mai mare profit brut, astfel încât sectorul industrial, chiar restructurat, deţine în continuare ponderea şi importanţa cea mai mare din economia locală.
Pentru anul 2008, rata şomajului înregistrată în Seini a fost de 1,4%, numărul total al şomerilor fiind de 98 de persoane. Comparativ cu rata şomajului înregistrată la nivel judeţean (3,7%), aceasta este cu mult inferioară, ceea ce denotă un interes mai crescut pentru munca la nivelul oraşului, dar şi o evoluţie a pieţei muncii mai bună decât cea la nivel judeţean, în paralel cu un grad de ocupare în muncă mai ridicat.

Nivel de activitate economică
Oraşul Seini are puţine oportunităţi economice de dezvoltare din păcate, însă deţine resurse umane active şi eficiente şi voinţa politică orientată către competitivitate şi eficienţă. Astfel, oraşul poate să se dezvolte economic fie prin valorificarea la maxim a potenţialului său (agricol, extractiv, al sectorului secundar sau cultural), fie prin dezvoltarea unor activităţi proprii, noi, de prelucrare şi producţie pentru a acoperi nişte verigi lipsă din lanţul economic al regiunii. Acest potenţial este susţinut de migraţia importantă a forţei de muncă înspre Baia Mare, şi de distanţele mici faţă de acest oraş (reşedinţa de judeţ) şi faţă de Satu-Mare (reşedinţa judeţului cu acelaşi nume).
Din 1875, fabrica producătoare de spirt, înfiinţată cu 16 ani înainte începe să producă şi drojdie de bere. În 1891, se înfiinţează o fabrică de pietre funerare din andezit, care lucra, încă de la înfiinţare, cu 50-60 muncitori. Se deschid apoi o moară cu aburi şi o tipografie. În primele decenii ale secolului XX, numărul meseriaşilor care aveau ateliere particulare creşte foarte mult, existând 80 de autorizaţii. Se mai deschid Cariera de andezit, se înfiinţează Uzina Electrică, Fabrica de abrazive pe suport. Meseriile erau dezvoltate încă din feudalism.
Industria meşteşugărească poate fi considerată astfel cea mai veche ramură a industriei locului. Ca fost târg, evident că era nu numai dezvoltată ci şi diversificată.
În 1933 erau eliberate 46 de autorizaţii numai pentru pantofari, cizmari şi croitori, care lucrau cu peste 150 de calfe şi ucenici. Peste 10 ani se înregistrează 131 meseriaşi, cu un număr mult mai mare de ucenici şi calfe. Anul 1944 aduce fondarea unei cooperative meşteşugăreşti „Unirea", care apoi s-a transformat în secţie. În 1965, ca unitate de sine stătătoare, Cooperativa meşteşugărească „Someşul" are 13 secţii de producţie în mică serie şi deservire populaţie, cu peste 101 meseriaşi. În 1971 se dă în funcţiune un modern complex de deservire, în care activează ateliere de croitorie, reparaţii radio-tv, încălţăminte, croitorii la comandă, ceasornicărie, frizerie şi coafură. Peste 3 ani se construieşte şi se dă în folosinţă un mare atelier de tâmplărie şi mecanică. Astfel, se ajunge la 38 de secţii, 581 de meseriaşi, devenind în acel an cea mai mare cooperativă meşteşugărească din mediul rural din România. Este de subliniat faptul că mulţi angajaţi ai vremii făceau naveta din localităţile înconjurătoare: Apa, Ilba, Handal, Cicârlău, chiar şi din Oraş Nou, sau Pomi, trecând cu bacul Someşul.
În anul 2008, la nivel judeţean erau înregistraţi la Registrul Comerţului un număr de 3.262 de agenţi economici, ponderea cea mai mare fiind reprezentată de cea a sectorului industriei lemnului (38,3%), urmată de industria de maşini şi aparate electrice (25,4 %), industria alimentară cu o pondere destul de însemnată (11,5 %), şi industria textilă şi a confecţiilor (5,2%).
Este interesant de analizat oraşul în principal din perspectiva potenţialului agricol pe care îl are, potenţial care poate dezvolta structuri economice profitabile în baza potenţialului sau care sunt localizate administrativ pe teritoriul oraşului. Mai mult decât atât, Seiniul deţine Liceul Agricol Seini, un important punct de formare în domeniul agricol pentru oraş şi pentru regiune, care poate fi transformat într-un punct de atracţie şi de performanţă pentru oraş.

Populaţia activă este reprezentată de cele 5.983 de persoane apte de muncă, din care doar cca. 2.356 sunt salariaţi. Rata şomajului este de 7,7%, numărul şomerilor fiind de 202.


Descrierea generală a sectorului primar
Luncile din depresiunea Baia Mare, în care este amplasat şi oraşul Seini, deţin terenurile cele mai fertile ale judeţului (încadrate în clasa a II-a de calitate), cultivându-se în general cereale şi legume cu producţii bune. De asemenea, dealurile depresiunii oferă condiţii climatice prielnice pentru cultura arbuştilor, a pomilor fructiferi, a viţei de vie şi însemnate suprafeţe cu păşuni şi fâneţe.
Ca şi potenţial de dezvoltare, oraşul deţine cele mai fertile soluri ale judeţului Maramureş, fiind caracterizat la nivelul regiunii drept‚ „oraş agricol", o asociere inedită de termeni, dar care trebuie interpretată şi valorificată din plin. Astfel, administraţia locală trebuie să susţină investiţiile private în activităţi agricole moderne, profitabile, care să fie bazate pe principalele posibilităţi de cultivare (cultură mare şi culturi propice zonelor de deal) şi în mod special pe culturile tradiţionale cunoscute: căpşunile şi castanul comestibil.
Oraşul Seini a fost cunoscut în trecut ca fiind unul dintre cele mai productive UAT ale judeţului Maramureş, fiind de asemeni recunoscut ca fiind şi un oraş industrial. Continuând această tradiţie, în prezent se practică la scară mare agricultură şi pomicultură.
Principalele activităţi economice ale sectorului primar ale oraşului sunt reprezentate de agricultură, creşterea animalelor, pomicultură şi cultivarea viţei de vie. Resursele solului sunt exploatate în zona de şes de culturile agricole mari, iar în zona de deal, în partea estică a localităţii, de livezile de pomi fructiferi şi viţa de vie.
Plantele de cultură cele mai întâlnite sunt: grâul (cu o producţie anuală de 3.500 kg), porumbul (4.500 kg/an), cartoful (10.000 kg/an), floarea soarelui (1.500 kg/an), soia (2.000 kg/an), legume (11.000 kg/an, cele mai întâlnite fiind varza, sfecla şi ceapa) ovăzul şi plantele tehnice, care găsesc condiţii optime de dezvoltare. Cultura căpşunului şi a castanul comestibil are o tradiţie şi o notorietate în zonă de peste 20 de ani. Pomii fructiferi ocupă o suprafaţă importantă din terenul agricol, la fel şi viţa de vie, ambele fiind dispuse pe dealurile din Nord-Vestul teritoriului localităţii.
Din totalul suprafeţei oraşului - 5.891 ha -, 2.550 ha reprezintă terenul arabil, 361 ha păşunile, 613 ha fâneţele, 50 ha sunt cultivate cu viţă de vie, 391 ha cu livezi, 1.236 ha sunt împădurite. Principalele grupe de soluri întâlnite pe teritoriul localităţii Seini sunt: soluri brune înţelenite, soluri brune podzolice, soluri brune mezobazice scheletice şi soluri brune lurice preudogleizate slab. În zona luncii Someşului mai întâlnim soluri aluvionare gleizate slab, soluri de lacoviste şi soluri puternic şi excesiv erodate.
Marea diversitate a tipurilor de sol face posibilă cultivarea a numeroase specii de plante, pomi fructiferi şi arbuşti, calităţile solului fiind în general recunoscute ca fiind foarte bune.
În ceea ce priveşte zootehnia, în oraşul Seini au existat până în anul 1996 două combinate de creştere a porcinelor, cu capacităţi de 65.000 capete, respectiv 45.000 capete. Unul dintre aceste combinate a fost desfiinţat, iar celălalt a fost transformat în microfermă, funcţionând şi în ziua de azi cu un număr de 360 de angajaţi. La aceasta se mai adaugă ferma de porcine cu un efectiv de 10.000 capete a SC DanaMari Srl. Purceluşii sunt importaţi din Olanda, fiind rasă de carne, crescută pentru carcase.

 

Situaţia actuală a zootehniei în sectorul de stat şi privat este următoarea:
• bovine, cu o producţie de 1.497 de capete;
• ovine şi caprine, cu 2.807 de capete;
• porcine, cu 2.467 de capete;
• păsări, cu 211.600 de capete;
• cabaline, cu o producţie de 260 de capete;
• 100 de familii de albine.
În vederea susţinerii sectorului zootehnic, pe raza localităţii Seini există o clinică veterinară şi o farmacie veterinară, care vin în întâmpinarea eventualelor probleme.

 

Principalele probleme cu care sectorul agricol se confruntă sunt:
• nerentabilitatea agriculturii, data de cuantumul mic al subvenţiilor de stat sau chiar lipsa acestora pentru susţinerea acestui sector de activitate, dar şi a salariilor foarte mici ale populaţiei proprietare de pământ, acestea fiind nevoite să renunţe la lucrările agricole.
• lipsa unor politici şi măsuri reale de sprijin pentru producători. În ceea ce priveşte creşterea animalelor, efectivul acestora a scăzut în ultimii ani foarte mult, acest sector de activitate devenind nerentabil şi datorită preţului foarte mare al furajelor. Din această cauză, unii crescători de animale se văd nevoiţi să achiziţioneze furaje din Ungaria datorita preţului mult mai scăzut ala cestora. De asemeni, conform PATJ Maramureş - 2008 ca anual 37% din terenurile agricole rămâne necultivate.
• gradul ridicat de fărâmiţare a terenului agricol, media pe producător agricol la nivelul oraşului Seini fiind de doar 1,5-2 ha/producător agricol.
• infrastructura agricolă deficitară. Se constată o stare avansată de degradare a drumurilor ce acces către parcelele/suprafeţele agricole, majoritatea fiind din pământ şi lipsa echipărilor tehnico-edilitare a fermelor, acestea nedispunând de aducţiuni de apă ori sisteme de canalizare sau epurare a apelor uzate.
• demotivarea şi dezinteresul tinerilor care preferă să facă naveta în căutarea unui loc de muncă ori să migreze în ţările membre UE pentru a munci în alte domenii de activitate mai profitabile, dar şi îmbătrânirea populaţie angajate în agricultură. De asemeni este de menţionat şi numărul redus al populaţiei ocupate în agricultură, la nivelul judeţului Maramureş, media fiind de 20,6 persoane/100 ha teren agricol (conform PATJ Maramureş).
• lipsa pieţei de desfacere şi preţul foarte scăzut pentru produsele agricole. Atât în cazul creşterii animalelor cât şi în cazul producţiei agricole se constată o rigiditate crescută a pieţei şi o inserţie a produselor foarte scăzută. Pe raza celor trei localităţi componente ale oraşului nu există un centru de colectare a laptelui, iar târgurile şi pieţele sunt invadate de produse din import la preţuri mai mici. Se constată din ce în ce mai mult fenomenul „producţie pentru consum propriu", gospodăriile ne mai fiind interesate să comercializeze
ceea ce produc.
• poluarea. Cel mai bun exemplu în acest sens îl constituie ferma de porcine a SC DanaMari Srl, care nu doar că este amplasată în spaţiul intravilan al localităţii Seini, dar este şi un puternic poluator al zonei, prezentând un risc ecologic considerabil: apa uzată este deversată în Seinel, care, pe lângă faptul că se infiltrează în pânza freatică, parcurge apoi tot centrul oraşului, degajând un miros intolerabil pentru zona aferentă de case şi blocuri.

 

Pentru a preveni şi rezolva aceste probleme se consideră necesară reactivarea asociaţiilor agricole, mecanizarea sectorului agricol şi comasarea terenurilor, atragerea fondurilor europene, întărirea pieţei de desfacere a mărfurilor agro-alimentare şi promovarea
agriculturii ecologice.
Valorificarea produselor obţinute din agricultură se face prin operaţiuni de vânzarecumpărare directă sau prin intermediari şi prin utilizarea produselor pentru creşterea animalelor în gospodăriile individuale sau mici ferme în curs de organizare sau în funcţiune.
Produsele din carne, în procent de 70%, sunt vândute în localitate şi circa 30% în alte localităţi (Baia Mare, Negreşti Oaş). Produsele lactate sunt vândute în proporţie de 90% în localitate şi circa 10% în alte localităţi. Vinul obţinut se vinde în proporţie de 90% în localitate şi circa 10% în alte localităţi. De asemeni, s-a demarat procesul de certificare şi înregistrare a produselor lactate tradiţionale.
În ceea ce priveşte calificarea forţei de muncă, Liceul Agricol Seini are un rol deosebit de important în tradiţia agricolă a oraşului şi reprezintă principalul mijloc de formare resursele de umane pentru sectorul agricol, atât datorită profilului educaţional al acestuia, cât şi datorită programelor şi proiectelor de cercetare şi practică în sectorul agricol, prin implicarea liceenilor încă din timpul studiilor în munca agricolă.


Exploatarea pădurii şi pescuit
Fondul forestier de care dispune oraşul Seini este reprezentat de pădurea de pe dealul Comja, fiind administrat de Ocolul Silvic Tăuţii Măgherăuş. Din punct de vedere al defrişărilor, pădurea nu a înregistrat abuzuri sau exploatări masive de masă lemnoasă, activitatea de exploatare fiind sub supravegherea directă a respectivului ocol silvic. Reîmpăduririle se fac de regulă în fiecare primăvară şi sunt rezultatul derulării programelor de plantare de puieţi, în mare parte derulate de Şcoala nr. 1 Seini, şi prin participarea elevilor acesteia.
Pescuitul se realizează doar pe malul Someşului, variaţia de peşti şi implicit variaţia cantităţii de peşte fiind dată de anotimp şi de regimul precipitaţiilor sau al climei.

 

Industrie extractivă
În ceea ce priveşte dezvoltarea industrială, Cariera de andezite de la Seini este localizată la 2 km NE de localitate, în versantul SE al Dealului Soarelui. Cariera are o deschidere a frontului de 350 m lungime şi cca. 200 m înălţime, având 6 trepte cu o înălţime maximă de 30 m. Se exploatează andezite piroxenice bazaltoide de Ilba, ce formează un corp subvulcanic şi includ andezite propilitizate de Seini. În cariera Seini, acest tip de andezite sunt prinse în andezitele bazaltoide de Ilba sub formă de blocuri cu dimensiuni de la 1 dm3 la zeci de m3. Datorită gradului avansat de alterare (propilitizate), andezitul de Seini este relativ uşor de identificat în teren prin culoarea sa verzuie ce contrastează cu cenuşiul închis, uneori negru al andezitului de Ilba. În prezent, la carieră lucrează 22 de angajaţi cu calificare în domeniu.
Granitul şi andezitul sunt folosite ca materiale de construcţii, iar în varietatea de valorificare superioară, din blocuri masive se pot utiliza la monumente, pietre funerare, placaje etc.
Pe de altă parte, cariera prevede câteva limitări de dezvoltare pe termen scurt şi lung; pe termen scurt localnicii au depus nenumărate plângeri la politie şi protecţia mediului în special pentru poluare sonoră şi cu praf, iar pe termen lung, pentru extinderea înspre singurul areal împădurit al oraşului, aflat pe dealul Comja.

 

Descriere generală a sectorului secundar
Ca ramuri industriale sunt preponderente cele ale industriei uşoare. Din activitatea de producţie desfăşurată în Seini se remarcă următoarele activităţi şi produse rezultate: încălţăminte, textile, confecţii metalice, prelucrare lemn, prelucrare piatră, panificaţie, alcool, preparate carne, lapte şi produse lactate, conserve, legume-fructe, producţie de ouă, pomicultură, viticultură, legumicultură. După tipul producţiei enumerăm:
• confecţii textile, 3 ateliere însumând 323 de angajaţi;
• producţie oţet şi alcool (S.C. Seineana S.A.);
• confecţii încălţăminte, 5 ateliere cu 39 angajaţi;
• atelier îmbuteliat alcool, 26 angajaţi;
• tâmplărie, 6 ateliere cu 26 angajaţi.
De asemeni, la periferia oraşului există mici ateliere de prelucrare (cioplire, şlefuire etc.) a plăcilor de granit şi andezit, care sunt renumite pentru calitatea acestor tipuri de lucrări. Se mai desfăşoară şi activitatea de producţie a două brutării, o moară şi a două carmangerii. Cele două carmangerii „Grill" şi „Sereş" cu magazine de prezentare constituie un punct de atracţie pentru cumpărători, prin calitatea produselor.
Zona de depozitare a oraşului Seini este amenajată în zona industrială a localităţii, în apropiere de gara CFR şi este constituită din depozite de şoproane care au destinaţii diverse.
Principalele obiective industriale (Fabrica de drojdie şi oţet şi Fabrica de abrazive) sunt localizate în zona centrală a oraşului, practic în zona de locuinţe. Prima este considerată ca fiind principalul poluator al zonei centrale, apa rezultată din procesul de fabricaţie fiind evacuată printr-o canalizare la o staţie de epurare (mecanică şi biologică), aflate în zona extravilanului. Aceasta nu are capacitatea de a regenera apa uzată, în ciuda faptului că este evacuată mai departe în pârâul Seinel, şi implicit în râul Someş.
Un impact major asupra calităţii mediului îl constituie cel al carierei de andezite şi al atelierului de prelucrare al acesteia, situat în partea de răsărit a localităţii. Acesta este un factor puternic poluator datorită prafului şi zgomotului rezultat prin puşcarea şi prelucrarea materialului rezultat.

 

Descriere generală a sectorului terţiar
Serviciile sunt în general bine dezvoltate, ca de altfel în întreg judeţul Maramureş, şi se concentrează pe servicii de susţinere a activităţilor primare şi secundare, comerţ, turism, servicii de susţinere a activităţilor publice, etc.

Comerţ
Oraşul Seini organizează târguri pentru animale şi produse agricole sau meşteşugăreşti o dată pe lună pentru localnici şi locuitorii din localităţile învecinate. Acesta are loc în spaţiu special rezervat pentru o astfel de activitate, sub denumirea tradiţională de Obor.
În zona centrală există un spaţiu amenajat pentru piaţa de alimente şi zarzavaturi, provenite din gospodăriile individuale sau achiziţionate din alte zone.
Magazinele de desfacere sunt dispuse în special în centrul oraşului, multe cu program până la ora 23,00. De asemeni sunt dispuse şi în cartiere, cu program de lucru adaptat la cerinţele zonei.
Există mai multe depozite en-gross cu produse alimentare, industriale, materiale de construcţii (inclusiv staţii de betoane şi balastiere).
Ponderea cea mai mare a comerţului la nivelul localităţii este cea a comerţului cu produse agro-industriale. Acestea sunt comercializate în special în Piaţa Agroalimentară şi în unităţile alimentare.
Turism
Judeţul Maramureş reprezintă un teritoriu interesant şi important pentru piaţa turistică românească, promovând în principal produse turistice de tip staţiune, turism montan şi turism cultural. Cu toate acestea, la nivelul judeţului Maramureş, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare este redus, situându-se într-o marjă de 11% în afara sezonului turistic şi 24% în plin sezon turistic (conform INSSE, octombrie 2006). Dezvoltarea turismului la nivelul judeţului este ghidat de „Planul de Dezvoltare a Turismului în judeţul Maramureş" 2007-2013.
Infrastructura de turism este reprezentatã de urmãtoarele forme de cazare și masã:
• În localitatea Viile Apei, pe DJ 109I, ce leagã oraºul Seini de Negreºti Oaº, se aflã un complex turistic, cu restaurant, bar și 16 camere de cazare. Acesta complex a intrat în 2008 în reparaþii capitale în vederea extinderii ºi modernizãrii.
• În localitatea Sãbiºa, pe traseul E 58, se aflã un Complex agroturistic, „SAN PIO\", cu 9 camere, restaurant ºș bar; și acesta a intrat în 2008 în reabilitare, lucrãri ce sunt preconizate a fi terminate pânã în martie 2009.
• La intrare în satul Ilba, pe traseul E 58, la 7 km de Seini, se aflã o pensiune ce dispune de 10. Pensiunea dispune de un restaurant cu o capacitate de 60 locuri, bar cu o capacitate de 60 locuri, salon funcþional cu o capacitate de 25 locuri, biliard.

 

Formele de turism cele mai probabile pe care orașul Seini le poate dezvolta sunt:
• turism de afaceri, pe baza potenþialul sau economic;
• turism de tranzit, în baza proiectului european de dezvoltare a rutei expres;
• agroturism și turism de schimb, vizitare, comerț etc. prin potențialul agricol al orașului și al produselor locale.
Pentru dezvoltarea acestor forme de turism, este necesarã pregãtirea unei baze de cazare de calitate superioarã (mai ales pentru turismul de afaceri și de tranzit) și a uneia cu specific local-agricol (pentru turismul legat de potențialul agricol al orașului), insuficientã
sau necorespunzãtoare în acest moment. De asemeni, trebuie dezvoltatã infrastructura de restaurație (prin potențialul gastronomic local și pe produsele local-tradiționale) și amenajarea turisticã a obiectivelor și a evenimentelor importante pentru comunitatea orașului. „Planul de Dezvoltare a Turismului în județul Maramureș" își propune sã valorifice turistic bogãția apelor județului, și prin dezvoltarea integratã a turismului de agrement. În acest sens, inițiativa autoritãților locale de formare a unor noi lacuri de agrement se poate încadra în aceste direcţii judeţene.
Totodată, pentru susţinerea umană a acestor forme de turism, în principal hoteliere, formarea forţei de muncă necesară poate fi realizată în cadrul facultăţilor de profil în regiune. Un exemplu este şi secţia de management hotelier în cadrul facultăţii de Business, UBB, Cluj-Napoca.
Pe de altă parte, chiar dacă judeţul Maramureş are extrem de multe atuuri pentru dezvoltarea turismului, fiind una dintre cele mai cunoscute zone ale României în străinătate, oraşul Seini contribuie din păcate cu puţine elemente la acest fapt. Din acest motiv şi pentru eficientizarea eforturilor publice de dezvoltare, oraşul trebuie să-şi concentreze activităţile pe dezvoltarea potenţialului său economic (primar şi secundar) şi cultural, iar pe baza acestora să-şi dezvolte o activitate terţiară de exploatare turistică.


Alte servicii şi elemente de unicitate economică
Din punctul de vedere economic-privat, în Seini se constată un număr mediu de microîntreprinderi, implicit cu un număr redus de contribuţie la atragerea forţei de muncă a oraşului, însă o cifra de afaceri de 30% din totalul generat de activităţile economice ale oraşului. Acest fapt denotă un grad uşor ridicat de antreprenoriat şi activitate economică locală de mică mărime, care reprezintă nivelul cel mai profitabil, şi încadrează 21% din totalul angajaţilor (conform tabelului de mai jos). Pe de altă parte, microîntreprinderile au riscul cel mai mare de pierderi, înregistrând singurele pierderi din toate categoriile de întreprinderi.
În anul 2008, în oraşul Seini erau înregistrate un număr de 330 de întreprinderi, din care 11 funcţionează în sector minier privat, 3 în sectorul agricol, 270 sunt societăţi comerciale, 22 de construcţii, 9 de transport, una de turism şi altele 14 în alte sectoare de activitate. La acestea se adaugă cele 179 de persoane fizice autorizate (PFA) şi 3 societăţi pe acţiuni (SA).
Din totalul întreprinderilor înregistrate, 303 sunt microîntreprinderi (care au, conform legii, între 1 şi 9 angajaţi), 19 întreprinderi mici (10-49 angajaţi) şi 8 întreprinderi mijlocii (50-249 de angajaţi). Conform datelor oferite de serviciul economic al Primăriei Seini, pe teritoriul oraşului există 51 de firme ce dispun de o forţă de muncă ce însumează 1.119 angajaţi, ceea ce ne arată o fragmentare foarte mare a pieţei şi a forţei de muncă la nivel local.


Oraşul Seini este reprezentat şi de următoarele servicii:
• 5 Sedii financiar-bancare („Banca Transilvania","B.C.R.", „BRD Group Societe General", „CEC Bank" şi o cooperativă de credit „RO Credit");
• o societate financiară nonbancară;
• o companie de prestări servicii în construcţii;
• un cabinet notarial ;
• o clinică veterinară;
• 4 cabinete stomatologice.

Mai exista 4 farmacii umane şi 1 veterinară.


În fiecare an, în Seini se organizează de către administraţia publică locală „Topul Firmelor Seinene", obiectivul principal al acestui eveniment constituind stimularea şi premierea iniţiativei private. Acest top se referă strict la firmele înregistrate în oraşul Seini şi au la bază următorii indicatori: cifra de afaceri, profit în ultimul an financiar, număr de salariaţi, contribuţii la bugetul local şi participarea activă în viaţa comunităţii.
În vederea susţinerii sectorului economic, Primăria acordă negociabil şi după caz facilităţi investitorilor, în temeiul legii, care pot fi scutiri ale acestora de la impozite şi taxe locale, sau acordarea de suport logistic şi consultanţă, concesionări de terenuri, prezentare şi reprezentare comunitară.

 

Cariera de andezite de la Seini este localizată la 2 km NE de localitate, în versantul SE al Dealului Soarelui. Cariera are o deschidere a frontului de 350 m lungime și cca 200 m înălțime, având 6 trepte cu o înălțime maximă de 30 m. Se exploatează andezite piroxenice bazaltoide de Ilba, ce formează un corp subvulcanic și includ andezite propilitizate de Seini. În cariera Seini, acest tip de andezite sunt prinse în andezitele bazaltoide de Ilba sub formă de blocuri cu dimensiuni de la dm cub la zeci de m.c. Datorită gradului avansat de alterare (propilitizare), andezitul de Seini este relativ ușor de identificat în teren datorită culorii sale verzui ce contrastează cu cenușiul închis, uneori negru al andezitului de Ilba. Fisurile sunt umplute uneori cu calcedonie de culoare alb-laptoasă până la albăstruie. Compoziția mineralogică este formată de feldspat, plagioclaz, augit, hipersten, biotit, magnetit. Ca minerale secundare sunt prezente: clorite, silice, zeoliti, pirit.

Înapoi

Informare cetățeni

Consiliul local

Serviciul Economic

Serviciul Urbanism

Serviciul Juridic

Serviciul Agricol

Serviciul Situatii de Urgenta

Serviciul Stare Civila

Centrul National de Informare si Promovare Turistica Oras Seini

Serviciul Asistenta Sociala

Servicii online

Consultare taxe și impozite

Vezi exact care sunt taxele și impozitele către stat în acest an

Plată online impozite

Scutește timp și efort, prin noul mod de plată online pt impozite

Petiții online

Depune și urmărește o petiție depusă deja online